Logo Púlsar Lunes 16 de Abril de 2012
Voces de la Tierra - Trad | Nota publicada el 06/01/2009 a las 16:02 hs.
PERÚ-PETRÓLEO
Traducción en kaqchiquel
“Ri tinamït asháninka ma nu rajo’ ta’ chïk ye tz’ala’ox”

“Ri tinamit asháninka retaman ru chojm ruma yare’ ma nu rajo’ ta chîk ye tz’ala’ox”, kere’ xu b’ij ri aj k’amol b’ey, Rosa Buendia, kere’ xu b’ij chirij ri samaj ri najin nu b’än ri pluspetrol chupan ri k’ichelaj kela’ Perú.

Ri taq tinamit ruchin ri Congreso de la Central Asháninka del Río Ene (CARE), xiki b’ij chi ma niki wajo’ ta’ ni kanux chuqa ni lesex petróleo chupan ri juyu’ ajilab’äl 108 ruma ri Pluspetrol chikojol ri k’ichelaj ruchin Perú.

Ri juyu’ ruk’in ri ajilab’äl 108, k’o jun raqän ruk’in 12.417 xo’etok’al, yare’ nu chäp yalan nïm chare ri raqn ya’ Ene, p ata ulew ruchin Junín, Cusco, Ayacucho y Pasco.

Ri juyu’ 108 xjachox ru k’in ronojel taq chojm pa ru q’a’ ri Pluspetrol Perú Corporation, jun ru q’a’ ri Pluspetrol ruchin Argentina, ruma ri aj k’amol b’ey amaq’ Alejandro Toledo ri 13 ruchin ri ik’ diciembre pa 2005.

Ri aj k’amol b’ey xiki yab’ej k’a ri viernes 29 ruchin agosto ruchin niki q’axaj chiki wäch konojel ri winäq’ ri e k’o ru naqajal ri raqan ya’ ru b’i’ Ene, yalan nik’atzin yare’ samaj ruchin niki wetamaj achike niki ch’ob’ ri winäq chirij ri samaj ri niki wajo’ niki chäp rij.

Ri 18 tinamït ri e k’o runaqajal ri raqan ya’ rub’i’ Ene xiki xutuj ri samaj ri un rajo’ un b’än ri Pluspetrol.

Ri taq tinamït niki ch’ojij achike ruma ri taq aj k’amol b’ey ma xiki b’ij ta’ chike töq ri Perupetro, jun ajk’ayinel aj amaq’il xu k’ayij ri ki juyu’ chare ri Pluspetrol.

Ri winaqi’ nki b’ij chi ri jun ch’ob’oj ri xki b’än yan ri aj k’amol b’ey, xa kan xq’ax chirij ri Convenio 169 ruchin ri Organización Internacional del Trabajo, (OIT).

“Ruk’ïn ri nima’q taq rajil ri petroleo kami, xa kan man utz ta’ ch’ob’oj niqa b’än we ma yoj samöj ta’ ruk’in yare”, xu b’ij chare ri IPS ri viceministro de Energía, Pedro Gamio.

Q’axnäq ruwi’ panik’aj ronojel taq juyu’ chuqa’ ri k’ichelaj ruchin Peru jachon ruchin ni kanux chuqa’ ni lesex hidrocarburos, ruma yare’ k’o ch’a’oj chuqa’ xaman utz ta chare ri taq taq q’ayis chuqa’ chike ri winäq.

Rutzijol yare’ xel pe ruma jun kunuxin najin niki b’an ri ajkununel ruchin ri Universidad Duke ruchin Carolina del norte chuqa’ kichin ri ajmoloy winaqi’ ru b’i’ Save amera’s Forests chuqa’ ri Land is Life, yare’ e k’o kela’ Estados Unidos. (PÚLSAR/IPS).

Traducción: Herber Morales



06/01/2009




Copyleft @2004-2012 AMARC-ALC | Derechos cedidos según las siguientes condiciones.
Agradecemos citar la fuente.